Ziua de 5 noiembrie este sărbătorită, în fiecare an, ca Ziua Profesiilor Liberale. Uniunea Profesiilor Liberale din România organizează astăzi, la Sala Rondă a Hotelului Intercontinental din Bucureşti, cea de a treia ediţie a „Zilei Profesiilor Liberale din România“.
Tema reuniunii se referă la „Importanţa profesiilor liberale pentru societate“, ea fiind menită să genereze o dezbatere animată în cadrul căreia participanţii să-şi prezinte punctele de vedere şi să-şi precizeze poziţia faţă de importanţa sectorului nostru socio-economic, fără de care nici o comunitate umană nu poate supravieţui. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Boală de piele cronică dar necontagioasă, psoriazisul afectează 2% din populaţie, adică aproape 440.000 de români. Din aceştia: • 80% prezintă pe piele sau pe scalp plăci eritematoase de diferite dimensiuni, acoperite de scuame albe • 50% au şi o afectare a unghiilor şi degetelor • 30% prezintă afectare articulară ce poate duce la limitarea mişcării şi a activităţii curente. Calitatea vieţii este, de asemenea, afectată. Pacienţii cu psoriazis se simt jenaţi, frustraţi şi chiar nefericiţi din cauza acestei afecţiuni şi se tem de curiozitatea sau de respingerea celor din jur, motiv pentru care se izolează. Îşi restrâng aspiraţiile profesionale, au complexe de inferioritate atunci când se dezbracă la sala de sport sau la plajă, evită să dea mâna atunci când aceasta are semne vizibile de boală, se tem să întemeieze o familie de teama transmiterii bolii pe cale genetică. (...)
Sub egida Academiei de stiinţe Medicale (AsM), a Federaţiei Europene a
Academiilor de Medicină (FEAM), a Societăţii pentru Studiul
Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi a Universităţii de
Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, la începutul acestei
luni a fost organizată, în Capitală, prima ediţie a „Zilelor Creierului“ (Romanian Medical Academy Brain Days), coordonată de dnii acad. Laurenţiu M. Popescu, preşedintele Secţiei de ştiinţe medicale a Academiei Române, preşedintele AsM şi vicepreşedintele FEAM, şi prof. dr. Dafin F. Mureşanu,
preşedintele SSNN şi prodecan al Facultăţii de Medicină din cadrul UMF
„Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca. În grupajul următor, prezentăm subiectele
dezbătute la această reuniune şi o declaraţie în exclusivitate pentru cititorii săptămânalului „Viaţa medicală“. (...)
Reală problemă de sănătate publică, osteoporoza va afecta una din două femei după vârsta de 50 de ani şi unul din 4 sau 5 bărbaţi. Principala dificultate o constituie identificarea riscului de fractură osteoporotică (îndeosebi de şold). În 2007, un grup de experţi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a dat publicităţii un raport privind FRAX, un instrument propus pentru evaluarea riscului de fractură pe baza unui set de parametri clinici. (...)
Societatea Română de PsihoNeuroEndocrinologie (RPNES) a aniversat 20 de ani de existenţă cu ocazia celui de-al XVI-lea Simpozion Naţional RPNES, organizat, la Poiana Braşov, cu sprijinul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti, al Universităţii „Transilvania“ din Braşov şi al
Institutului Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon“ Bucureşti.
În pag. 3, relatarea evenimentului, sub semnătura dlui prof. dr. Mihail Coculescu, preşedinte de onoare al RPNES, şi declaraţii ale participanţilor.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
- apr. 9, 2010
În numerele trecute ale ziarului, am prezentat obiectivul din acest an al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) legat de eveniment: focalizarea atenţiei decidenţilor, mass-media şi populaţiei asupra condiţiilor de mediu în oraşe. Sloganul lansat de OMS: „1000 de oraşe, 1000 de vieţi!“.
- mar. 26, 2010
Anul acesta sloganul de 7 aprilie este focalizat pe urbanizare în formula: 1.000 de oraşe – 1.000 de vieţi şi conţine îndemnul de a participa la mişcarea globală pentru a face localităţile urbane mai sănătoase. În săptămâna 7–10 aprilie 2010, se organizează o campanie care are ca obiective:
• 1.000 de oraşe: deschiderea spaţiilor publice pentru sănătate, oriunde în parcuri, săli publice, curăţenia arterelor sau închiderea unor străzi pentru vehicule cu motor;
• 1.000 de vieţi: colectarea a o mie de povestiri despre campioni ai sanitaţiei urbane ale căror acţiuni au avut un impact semnificativ asupra salubrizării localităţii lor.
Ideea creării primei Orchestre Mondiale a Medicilor (World Doctors Orchestra) a luat naştere în 2007*, din iniţiativa prof. dr. Ştefan Willich, medic cardiolog, director al Institutului de Medicină Socială al Spitalului universitar „Charité“ din Berlin. Graţie acestui medic german, el însuşi violonist, Orchestra Mondială a Medicilor a susţinut primul său concert la 4 mai 2008, într-una din sălile Filarmonicii din Berlin. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
- dec. 11, 2009
„Viaţa este lucrul cel mai bun din câte s-au întâmplat vreodată“.
(Gabriel Garcia Marquez)
Progresele ştiinţifice ce au avut loc în ultimii 25 de ani au făcut posibilă apariţia unor biotehnologii avansate. Aplicarea acestora în biologia reproductivă a făcut posibilă apariţia fertilizării in vitro. (...)
Cu numeroase articole ştiinţifice publicate în domeniul neuroştiinţelor şi Psihiatriei, precum şi cu patru cărţi care suscită interesul continuu al comunităţii ştiinţifice internaţionale (Brain Lock: Free Yourself from Obsessive-Compulsive Behavior – 1997; A Return to Innocence: Philosophical Guidance in an Age of
Cynicism – 1998, The Mind and the Brain: Neuroplasticity and the Power of Mental Force – 2003; Dear Patrick: Life is Tough - Here’s Some Good Advice – 2003), dl dr. Jeffrey M. Schwartz, profesor asociat de cercetare în Psihiatrie la University of California, Los Angeles – School of Medicine (SUA), şi-a înscris deja numele în Istoria medicinii printr-o descoperire senzaţională: prin intermediul unei terapii cognitiv comportamentale în patru paşi, dezvoltată în cercetările dsale, au fost demonstrate imagistic (PET) modificări ale activităţii
circuitelor cerebrale specifice la pacienţi cu tulburare obsesiv-compulsivă. Cu alte cuvinte, profesorul Schwartz a demonstrat, cu dovezi de netăgăduit, că mintea (conştiinţa) poate influenţa şi controla unele aspecte fizico-chimice cerebrale, că există o neuroplasticitate autoindusă. Fără doar şi poate, filozofia minţii şi
conştiinţei, rolul voinţei în neurobiologia umană, medicina cuantică sunt subiecte care vor fi dezvoltate, în viitor, date fiind implicaţiile extrem de promiţătoare ale datelor furnizate de cercetările de până la acest moment. (...)
- dec. 4, 2009
Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“,
împreună cu Uniunea Asociaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA au organizat, joi, 3 decembrie a.c., o conferinţă de presă cu ocazia
celebrării Zilei Mondiale de Luptă Împotriva HIV/SIDA. (...)
În primul volum „CATHARSIS. EMOŢII, UMOR, RĂS şI PLĂNS“,
parte a unei serii concepută în şase volume „Principiile medicinii
existenţialiste. Semiotica vieţii banale“, profesorul Jean Askenasy
propune o perspectivă inedită de interpretare a vieţii cotidiene la hotarul dintre normal şi patologic. Subiectul este vast, dat fiind faptul că ecuaţia cu atât de multe necunoscute „emoţii, umor, râs şi plâns“ face obiectul medicinii însă are extensii în filosofie, literatură şi artă, amintind de vremurile când „doctorul“ era un adevărat erudit. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Ziua de 14 noiembrie marchează, în fiecare an, momentele planetare de solidaritate cu semenii noştri care au această boală. În acest an, Ziua Mondială a Diabetului Zaharat se desfăşoară sub
generoasa idee „EDUCAŢIA ŞI PREVENŢIA ÎN DIABETUL ZAHARAT“. (...)